🏠 1. Poligrafia cardio-respiratorie – investigația pe care o poți face acasă Pentru mulți adulți cu suspiciune de apnee obstructivă în somn, prima investigație poate fi poligrafia respiratorie nocturnă, o formă de testare a somnului la domiciliu (HSAT). Înainte de culcare, pacientului i se montează sau își montează singur câțiva senzori simpli.

În funcție de aparat, aceștia pot înregistra:

• fluxul de aer prin nas; • mișcările respiratorii ale toracelui și abdomenului; • saturația oxigenului; • pulsul; • poziția corpului; • uneori sforăitul. Apoi pacientul doarme în propriul pat, în condițiile sale obișnuite. Dimineața, aparatul este îndepărtat, iar înregistrarea este analizată și interpretată medical. AASM consideră HSAT o alternativă la polisomnografie pentru diagnosticul SAS la adulții necomplicați, cu semne și simptome care sugerează un risc crescut de apnee moderată sau severă. Ce aflăm? Una dintre valorile importante este numărul evenimentelor respiratorii pe oră. În poligrafia respiratorie vorbim adesea despre REI – Respiratory Event Index, deoarece aparatul înregistrează în principal timpul de monitorizare, nu poate determina întotdeauna cu precizie cât timp pacientul a dormit efectiv. Înregistrarea ne arată și desaturările — de câte ori și cât de mult scade oxigenul în timpul nopții. Astfel putem vedea nu numai dacă există evenimente respiratorii, ci și impactul lor asupra oxigenării.

Dar poligrafia are și limite Un aparat simplu de poligrafie nu „vede” somnul în același mod ca polisomnografia. Dacă pacientul stă treaz o perioadă lungă cu aparatul pornit, timpul respectiv poate intra în calculul înregistrării. În anumite situații, acest lucru poate duce la subestimarea severității apneei. De aceea, un rezultat normal al poligrafiei nu exclude întotdeauna SAS. 📌 Dacă suspiciunea clinică este mare, iar poligrafia este negativă, neconcludentă sau tehnic insuficientă, ghidul AASM recomandă continuarea evaluării prin polisomnografie.

🏥 2. Polisomnografia – când vrem să vedem somnul în detaliu Polisomnografia (PSG) rămâne metoda standard pentru evaluarea completă a somnului și diagnosticul tulburărilor respiratorii din somn. Este o investigație mai complexă. Pe lângă respirație, oxigen și puls, polisomnografia poate înregistra: • activitatea cerebrală – EEG; • mișcările ochilor – EOG; • activitatea musculară – EMG; • fluxul respirator; • efortul respirator; • saturația oxigenului; • electrocardiograma; • poziția corpului și, în funcție de protocol, mișcările membrelor. Cu aceste informații putem ști când pacientul doarme, în ce stadiu de somn se află și când se trezește.Putem vedea inclusiv dacă evenimentele respiratorii sunt mai frecvente în anumite stadii ale somnului, de exemplu în somnul REM, sau în anumite poziții. Cine are nevoie mai degrabă de polisomnografie? Nu fiecare pacient. Este însă preferată atunci când situația este mai complexă: boli cardio-respiratorii importante, suspiciune de hipoventilație, boli neuromusculare cu afectare respiratorie, utilizare cronică de opioide, antecedente de AVC sau insomnie severă.

Pe scurt: Poligrafia întreabă în principal: „Cum respiri în timpul nopții?” Polisomnografia adaugă o întrebare esențială: Ce se întâmplă cu respirația în timp ce știm cu precizie că dormi?

⌚ 3. Și ce este nou? Diagnosticul devine tot mai simplu

În ultimii ani au apărut dispozitive tot mai mici, cu mai puțini senzori și algoritmi din ce în ce mai sofisticați. O analiză publicată în Journal of Clinical Sleep Medicine în 2024 arăta că numai între 2019 și 2023 FDA autorizase nouă tehnologii wearable noi destinate detectării SAS la domiciliu. Două exemple interesante sunt PAT și monitorizarea mișcărilor mandibulare.

🔵 PAT – Peripheral Arterial Tonometry Dispozitive precum WatchPAT nu utilizează montajul clasic al unei poligrafii. Ele analizează modificările tonusului arterial periferic împreună cu alte semnale, precum pulsul, saturația oxigenului și activitatea corporală, pentru a identifica indirect evenimentele respiratorii și somnul. Avantajul este evident pentru pacient: mai puțini senzori și o investigație foarte ușor de efectuat acasă. Dar tehnologia are limite. Meta-analizele arată rezultate bune în anumite contexte, în special pentru formele moderate/severe, dar și posibilitatea clasificării greșite a severității la unii pacienți. De aceea PAT trebuie interpretat în context clinic și nu trebuie prezentat ca un înlocuitor universal al polisomnografiei.

🟣 Sunrise – putem detecta apneea urmărind mișcarea mandibulei ? În timpul obstrucției căilor respiratorii, mișcările mandibulei se modifică într-un mod caracteristic. Sistemul Sunrise utilizează un mic senzor plasat la nivelul bărbiei și analizează mișcările mandibulare în timpul somnului. Algoritmii pot utiliza aceste semnale pentru identificarea tulburărilor respiratorii. Studiile fiziologice au arătat că mișcarea mandibulară poate furniza informații despre efortul respirator. 📌 În studiul randomizat multicentric SUNSAS, publicat în 2026, 849 de pacienți cu suspiciune de SAS au fost randomizați către evaluare prin monitorizarea mișcărilor mandibulare cu analiză susținută de AI sau către polisomnografie. Timpul median până la diagnostic a fost de 15 zile față de 106 zile, iar timpul până la inițierea tratamentului de 50 față de 124 de zile, în favoarea strategiei bazate pe mișcările mandibulare. Strategia a fost non-inferioară PSG în ceea ce privește ameliorarea somnolenței la trei luni după diagnostic. Este o evoluție foarte interesantă, dar aș adăuga o precizare importantă: studiul a fost finanțat de Sunrise, cu sprijinul Ministerului francez al Sănătății, deci rezultatele sunt promițătoare, dar trebuie privite în contextul întregii literaturi.

📚 Ce spune știința? Mesajul actual nu este că o metodă trebuie să le înlocuiască pe toate celelalte. Din contră. Diagnosticul modern al SAS înseamnă să alegem investigația potrivită pentru pacientul potrivit. Pentru un adult necomplicat, cu probabilitate clinică mare de SAS, o investigație la domiciliu poate fi o alegere foarte bună. Pentru cazurile complexe, rezultatele neconcludente sau suspiciunea altor tulburări ale somnului, polisomnografia rămâne esențială. Iar tehnologiile noi ne arată că, probabil, diagnosticul viitorului va deveni mai simplu, mai accesibil și mai apropiat de mediul natural de somn al pacientului.

👨‍⚕️ Din cabinetul nostru Una dintre întrebările pe care le auzim frecvent este: „Trebuie să dorm în spital ca să aflu dacă am apnee?” Pentru mulți pacienți, răspunsul este: Nu. În funcție de simptome, antecedente și bolile asociate, putem începe evaluarea printr-o investigație efectuată acasă, într-o noapte obișnuită de somn. Important nu este să facem tuturor aceeași investigație. Important este să alegem investigația potrivită și să interpretăm rezultatul în contextul fiecărui pacient.

❤️ Mesajul cheie Diagnosticul apneei în somn nu înseamnă obligatoriu o noapte petrecută în spital. În multe situații, evaluarea poate începe acasă printr-o poligrafie respiratorie sau prin alte tehnologii validate. Dar un aparat nu înlocuiește evaluarea medicală. Simptomele, bolile asociate și rezultatul investigației trebuie privite împreună. Pentru că scopul nu este doar să obținem un număr. Scopul este să aflăm ce se întâmplă cu respirația ta atunci când dormi.

Continuă seria „Dincolo de sforăit” În episodul următor: „Am apnee în somn. Trebuie neapărat să port CPAP?”

Bibliografie selectivă

1. Kapur VK, et al. Clinical Practice Guideline for Diagnostic Testing for Adult Obstructive Sleep Apnea. J Clin Sleep Med. 2017;13:479–504.
2. Rosen IM, et al. Clinical use of a home sleep apnea test: an American Academy of Sleep Medicine position statement. J Clin Sleep Med.; poziție AASM disponibilă în versiunea actualizată online.
3. Ramar K, et al. OSA diagnosis goes wearable: are the latest devices ready to shine? J Clin Sleep Med. 2024;20:1823–1838.
4. Iftikhar IH, et al. A meta-analysis of diagnostic test performance of peripheral arterial tonometry studies. J Clin Sleep Med. 2022;18:1093–1102.
5. Ichikawa M, et al. Diagnostic accuracy of home sleep apnea testing using peripheral arterial tonometry for sleep apnea: a systematic review and meta-analysis. J Sleep Res. 2022.
6. Martinot JB, et al. Mandibular movements are a reliable noninvasive alternative to esophageal pressure for measuring respiratory effort in patients with sleep apnea syndrome. Nat Sci Sleep. 2022.
7. SUNSAS investigators. Time to diagnosis and treatment of obstructive sleep apnoea using mandibular jaw movement monitoring versus polysomnography: an open-label, multicentre, randomised, controlled trial. 2026.

bold text**bold text**