Tratamentul nu este același pentru toți. Pentru mulți pacienți, CPAP este într-adevăr cea mai eficientă soluție. Dar tratamentul apneei în somn nu este identic pentru toată lumea. Contează cât de severă este apneea, cât de mult scade oxigenul în timpul nopții, simptomele, greutatea, poziția în care dormi, anatomia căilor respiratorii și bolile asociate. Nu tratăm doar un număr de pe rezultatul poligrafiei. Tratăm pacientul din spatele acelui număr. 1. „Trebuie neapărat CPAP?” CPAP este aparatul care trimite aer sub o ușoară presiune printr-o mască și împiedică închiderea căilor respiratorii în timpul somnului. Un lucru important: CPAP-ul nu respiră în locul tău. Tu continui să respiri singur. Aparatul doar menține deschis drumul pe unde trece aerul. Există și aparate APAP( auto-CPAP), care pot modifica automat presiunea în anumite limite stabilite, în funcție de necesarul din timpul nopții. Pentru mulți pacienți, mai ales atunci când apneea este importantă, CPAP rămâne tratamentul cel mai eficient pentru controlul evenimentelor respiratorii. Dar există și alte posibilități. Întrebarea nu este „Cum scap de CPAP?”, ci '' Care este tratamentul potrivit pentru forma mea de apnee?”

2. „Dacă slăbesc, pot scăpa de apnee?”

Uneori, apneea se poate ameliora considerabil. Excesul ponderal este unul dintre cei mai importanți factori care favorizează apariția SAS. De aceea, la pacientul supraponderal sau cu obezitate, scăderea în greutate face parte din tratament. În ultimii ani au apărut medicamente moderne pentru tratamentul obezității care, prin scăderea importantă în greutate, au demonstrat beneficii și asupra apneei în somn. Un exemplu este tirzepatida. În studiile SURMOUNT-OSA, la persoane cu obezitate și apnee moderată sau severă, tratamentul a redus greutatea corporală, numărul evenimentelor respiratorii și povara hipoxică din timpul nopții. Dar atenție: asta nu înseamnă că avem pur și simplu „o injecție care înlocuiește CPAP-ul”. Tratamentul nu este potrivit pentru orice pacient cu SAS, iar după o scădere importantă în greutate necesitatea continuării sau modificării tratamentului trebuie reevaluată medical, uneori prin repetarea investigației de somn.

3. „Există o gutieră în locul măștii?”

Pentru unii pacienți, da. Se numește dispozitiv de avansare mandibulară și seamănă cu o gutieră dentară specială, purtată în timpul somnului. Aceasta menține mandibula puțin mai în față și poate crea mai mult spațiu pentru trecerea aerului.Poate fi o soluție în special în anumite forme ușoare sau moderate de SAS și poate reprezenta o alternativă sau un tratament asociat atunci când CPAP nu este bine tolerat. Dar nu este o simplă „gutieră anti-sforăit” cumpărată de pe internet. Pacientul trebuie selectat corect, iar dispozitivul trebuie adaptat și urmărit corespunzător. 4. „Putem vedea unde se închide calea respiratorie?”

Uneori, mai ales atunci când căutăm o alternativă la CPAP, este util să înțelegem unde și cum se închid căile respiratorii în timpul somnului. O metodă folosită în anumite situații este endoscopia în somn indus medicamentos (DISE – Drug-Induced Sleep Endoscopy). Pacientul este sedat controlat pentru a reproduce cât mai bine condițiile somnului, iar medicul ORL examinează cu un endoscop flexibil căile respiratorii superioare. Astfel poate observa nivelul și tipul de colaps care apare atunci când musculatura se relaxează. DISE nu este necesară pentru diagnosticul obișnuit al apneei și nu înlocuiește poligrafia sau polisomnografia. Ea poate deveni însă foarte utilă atunci când trebuie ales un tratament în funcție de anatomia pacientului – de exemplu anumite intervenții chirurgicale, dispozitivul de avansare mandibulară sau, în cazuri selectate, stimularea nervului hipoglos. Investigația de somn ne spune câtă apnee există. DISE ne poate ajuta să înțelegem unde și cum se închide calea respiratorie.

5. „Dacă dorm pe o parte este suficient?”

Uneori poate ajuta foarte mult. Există pacienți care fac majoritatea apneilor atunci când dorm pe spate. Vorbim despre apneea obstructivă pozițională ( peste 50% dintre apnei in decubitus dorsal ) În asemenea situații, evitarea somnului pe spate poate deveni parte din tratament. Există inclusiv dispozitive moderne care detectează poziția corpului și îl atenționează discret pe pacient atunci când se întoarce pe spate. Pe scurt: dacă problema apare predominant într-o anumită poziție, și poziția poate deveni parte din tratament. Și dacă am nevoie de mai multe tratamente? Este foarte posibil.

Tratamentul SAS nu trebuie privit ca o alegere rigidă: CPAP sau nimic.

Un pacient poate avea nevoie de CPAP și, în paralel, de scădere ponderală. Altul poate beneficia de un dispozitiv mandibular asociat terapiei poziționale. Iar după o scădere importantă în greutate, tratamentul poate fi reevaluat. Strategia se poate modifica odată cu pacientul. Ce spune știința? În ultimii ani, modul în care privim tratamentul apneei în somn a început să se schimbe. CPAP rămâne extrem de important și, pentru mulți pacienți, este cea mai eficientă metodă de control al evenimentelor obstructive. Dar cercetarea modernă pune tot mai mult accent pe tratamentul personalizat. Doi pacienți pot avea același AHI – de exemplu 28 de evenimente pe oră – și totuși să fie foarte diferiți. Unul poate avea obezitate. Altul poate face apnei predominant pe spate. Altul poate avea particularități anatomice ale căilor respiratorii. Iar altul poate avea boli cardiovasculare importante. Același număr nu înseamnă neapărat aceeași poveste.

👨‍⚕️Din cabinetul nostru

„Domnule doctor, am AHI 28. Ce tratament trebuie să fac?”

AHI-ul este important. Dar înainte de a răspunde ne uităm și la restul poveștii: • Cum te simți în timpul zilei? • Cât de mult scade oxigenul noaptea? • Apneile apar mai ales când dormi pe spate? • Există exces ponderal? • Ai hipertensiune sau alte boli cardiovasculare? • Cum arată căile respiratorii? • Ce tratament poți utiliza eficient pe termen lung? Uneori răspunsul va fi CPAP. Alteori există alternative. Iar uneori cea mai bună soluție este o combinație de tratamente.

Mesajul cheie ❤️ Diagnosticul de apnee în somn nu înseamnă automat același tratament pentru toată lumea.

CPAP rămâne unul dintre cele mai eficiente tratamente, dar astăzi avem mai multe posibilități. Scăderea în greutate, dispozitivele de avansare mandibulară și terapia pozițională pot avea un rol important la pacientul potrivit. Nu tratăm doar un număr de pe rezultatul poligrafiei. Tratăm pacientul din spatele acelui număr. Iar tratamentul potrivit este cel care este eficient, adaptat pacientului și poate fi urmat pe termen lung.

În episodul următor :

„Dacă nu tolerez CPAP, ce alte soluții există?”

Vom vorbi despre terapiile moderne și despre ceea ce până nu demult părea aproape science-fiction: stimularea nervului hipoglos, dispozitive precum Inspire și noile tratamente medicamentoase aflate în studiu.

Dincolo de sforăit este seria de articole educaționale realizată de echipa SB CLINIQUE, dedicată înțelegerii tulburărilor respiratorii din somn și importanței unui diagnostic corect. 📍 SB CLINIQUE – Santé Balint Clinique 📍 Timișoara, Str. Romulus 46 🌐 www.sb-clinique.ro

Bibliografie selectivă 1. Malhotra A, et al. Tirzepatide for the Treatment of Obstructive Sleep Apnea and Obesity. N Engl J Med. 2024;391:1193–1205. 2. Gao Y, et al. Comparative efficacy of sleep positional therapy, oral appliance therapy, and CPAP in obstructive sleep apnea: a meta-analysis of mean changes in key outcomes. Front Med. 2025;12:1517274. 3. U.S. Food and Drug Administration. FDA Approves First Medication for Obstructive Sleep Apnea. 20 December 2024. 4. Clinical guidelines and contemporary reviews on PAP, oral appliance therapy and personalized treatment of obstructive sleep apnea (2024–2026). 5. Contemporary reviews and consensus literature on drug-induced sleep endoscopy (DISE) for treatment selection in obstructive sleep apnea.