Prin afectiune pulmonara profesionala se intelege o afectiune provocata sau agravata prin expunerea la substante prezente la locul de munca.
Sunt foarte numeroase afectiunile pulmonare provocate sau agravate de substantele prezente la locul de munca : astmul  bronsic , alveolita alergica, BPOC – bronhopneumopatia obstructiva cronica, mezoteliomul, boli infectioase,etc. 

## Tipuri de astm profesional
- Astmul exista deja si este agravat la locul de munca
- Astmul a fost provocat pentru prima data prin expunerea la o substanta  prezenta la locul de munca ( produs chimic, praf )
- Astmul de tip RADS « reactive airways dysfunction syndrome », o forma de astm severa provocata de o expunere accidentala izolata ( incediu , accident chimic ,etc)
Substantele incriminate cel mai frecvent pentru a cauza un astm profesional sunt : praful provenind de la cereale, produselele dezinfectante, antibioticele, izocianatii, clorul in piscine, vaporii proveniti de la sudura.
Tratamentul cel mai eficace este se se opreasca expunerea la substanta in cauza . Este important sa se confirme diagnosticul in primul an dupa aparitia simptomelor caci sansele de vindecare sunt mai mari in primul an . In cazul in care nu se poate opri  expunerea acest tip de astm e foarte dificil de tratat.

Alveolita alergica 
Aceasta afectiune pulmonara poate sa apara ca urmare a unei reactii alergice la o substanta prezenta la locul de munca si care afecteaza alveolele . Cele mai frecvente substante sunt lichidele folosite pentru tratarea metalelor, pasarile si mucegaiurile din cereale. 
Tratament : ca si in cazul astmului tratamentul cel mai eficace este oprirea expunerii la substanta ce e la origine reactiei. In unele cazuri steroizi pot fi prescrisi, mai ales in cazurile cu funtie pulmonara foarte alterata.

BPOC- bronhopneumopatia obstructiva cronica  
Boala cronica, lent progresiva, bronhopneumopatia obstructiva cronica este caracterizata prin o diminuare partial reversibila a debitelor pulmonare. BPOC-ul inglobeaza doua entitati : bronsita cronica si emfizem. Studiile arata ca 15-20 % din cazurile de BPOC sunt provocate macar in parte de substantele specifice prezente la locul de munca.


Fotolia_190638605_M

Bolile profesionale pulmonare



Circulatia sangelui este datorata unei diferente de presiune intre sistemul arterial cu presiune mare si sistemul venos cu presiune mica.	
Presiunea ridicata a sangelui, cunoscuta si sub denumirea de hipertensiune arteriala ( HTA ), sau tesiune arteriala crescuta, este un simptom cu care se confrunta numeroase persoane, in special varstnicii. Ea nu este intotdeauna usor de depistat caci prezinta rareori simptome evidente. Din pacate hipertensiunea arteriala este o « boala tacuta » care poate duce la afectiuni severe, unele cu potential fatal.
Cum se masoara tensiunea arteriala?
Tensiunea arteriala se masoara cu ajutorul tensiometrelor clasice (manual) sau electronice (automat).
Conform noilor recomandări (New ACC/AHA High Blood Pressure Guidelines Lower Definition of Hypertension-Noiembrie 2017), gradul I de hipertensiune arterială corespunde valorilor de peste 130/80 mmHg (spre deosebire de vechile ghiduri, care indicau o valoare-prag de 140/90 mmHg).Noul ghid vine în contextul unei prevalențe deja crescute ale hipertensiunii arteriale: conform vechiului prag, 32% din americani suferă de hipertensiune arterială. Noul ghid crește acest procent: 46% din populația Statelor Unite ale Americii este hipertensivă.
Conform noului ghid tensiunea arteriala (TA) a fiecarei persoane poate fi incadrată intr-una din urmatoarele clase:

•	TA normala: TA sistolica sub 120 mmHg și TA diastolica sub 80 mmHg;
•	TA crescuta: TA sistolica intre 120 și 129 mmHg și TA diastolica sub 80 mmHg;
•	Hipertensiune arteriala gradul I: TA sistolica intre 130 și 139 mmHg sau TA diastolica intre 80 și 89 mmHg;
•	Hipertensiune arteriala gradul II: TA sistolica peste 140 mmHg sau TA diastolica peste 90 mmHg.
Hipertensiunea poate fi consecinta mai multor conditii si afectiuni diverse sau poate reprezenta ea insasi o afectiune. Cea mai frecventa forma de hipertensiune arteriala la adolescenti si adulti, dar rara la copii este cea primara, esentiala (de cauza necunoscuta). Cea de-a doua forma de hipertensiune se numeste secundara (in 10% din cazuri ) si apare ca urmare a unei alte afectiuni. HTA  secundara este determinata de cauze renale, endocrine, congenitale, anomalii ale aortei sau de scaderea elasticitatii aortei, intalnita la varstnici si in diverse afectiuni cerebrale.O cauza frecventa de HTA secundara este apneea in somn.
Trebuie sa mergi urgent la doctor daca :
Hipertensiunea este insotita de unul dintre urmatoarele simptome:
• Dureri in piept, senzatie de constrictie sau presiune toracica, palpitatii;
• Modificari ale starii mentale sau schimbari bruste de comportament cum ar fi confuzie, delir, letargie, halucinatii si iluzii;
• Ameteala;
• Vorbire neclara, deformata sau incapacitatea de a vorbi;
• Paralizie sau incapacitatea de a misca o parte a corpului;
• Cefalee severă sau neobisnuita;
• Modificari ale vederii;
Managementul hipertensiunii arteriale și importanta stilului de viata :
Modificarile stilului de viata ar putea fi suficiente pentru prevenirea aparitiei hipertensiunii arteriale, pentru mentinerea in limite normale a TA pentru pacientii diagnosticati cu hipertensiune grad I, și sunt esentiale in managementul hipertensiunii de grad II.
•	In primul rand prin dieta. Reduceti cantitatea de sare (clorura de sodiu) din alimentatia dumneavoastra. Scaderea cantitatii de sare din alimentatie are ca efect reducerea TA si o eficacitate superioara a medicatiei antihipertensive. Primul pas se refera la neadaugarea sarii in mancare si la renuntarea la alimentele foarte sarate (ex. telemea, cascaval, muraturi, conserve etc.). 
•	Renuntarea la fumat are efecte benefice incă din primele minute, fumatul unei tigari fiind asociat cu creșterea TA și frecvenței cardiace. Pe termen lung, fumatul se asociaza cu risc crescut de cardiopatie ischemica, infarct miocardic acut, accident vascular cerebral, arteriopatie cronica obliteranta, BPOC, cancer bronho-pulmonar etc.).
•	Scaderea in greutate - O greutate corporala crescuta se asociaza adesea cu hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, dislipidemii, toate aceste afecțiuni ducand la cresterea riscului cardiovascular.
•	Efortul fizic regulat are un rol dovedit de protectie cardiovasculara. Efectuarea a cel putin 30 de minute de miscare pe zi duce la reducerea TA, scaderea in greutate, reducerea grasimilor din sange, scaderea glicemiei etc
•	Tipuri de medicamente utilizate frecvent in tratarea hiperteniunii arteriale:

DIURETICE: Actioneaza ajutand rinichii sa elimine apa si sarea in exces din organism. De regula sunt prescrise impreuna cu alte medicamente.
BETA BLOCANTE: Efectul lor este direct asupra inimii, scazand ritmul cardiac (inima va bate mai rar si cu mai putina forta).
BLOCANTI AI CANALELOR DE CALCIU: Previn patrunderea calciului in celulele musculare cardiace si in celulele vaselor de sange. Vasele se relaxeaza, iar presiunea scade.
INHIBITORI AI ANGIOTENSINOGENULUI: Acestia impiedica oganismul sa sintetizeze un hormon numit angiotensina II si care provoaca vasoconstrictie (ingustarea vaselor de sange). In absenta angiotensinei nu mai are loc vasoconstrictia iar presiunea sanguina revine la valorile normale.
BLOCANTI AI RECEPTORILOR PENTRU ANGIOTENSINA II: Sunt medicamente care protejeaza vasele de sange de acest hormon.
VASODILATATORI: Deschid vasele de sange direct, relaxand stratul muscular din compozitia peretilor lor, deci efectul global este de scadere a presiunii ateriale.

Tratamentul pentru HTA se face pentru toată viaţa, subliniez, este o afecţiune cronica care necesită tratament permanent şi supraveghere medicală periodică.

ATENTIE! Tratamentul hipertensiunii arteriale (la fel ca si tratamentul altor afectiuni cardiace) este individualizat fiecarui pacient.. Consultati intotdeauna medicul in vederea stabilirii unui tratament corespunzator.





HTA si Riscul cardiovascular

Hipertensiunea arteriala



Toată lumea tuşeşte la un moment dat. Persoanele sănătoase tuşesc pentru a se proteja,pentru a elibera căile respiratorii de substanţele care irită plămânul, cum ar fi fumatul oriceva ce nu coboară pe calea cea bună. 
Tusea poate fi şi un simptom în anumite boli :  astm bronşic, rinită (nas înfundat, care vă mănâncă sau care curge), bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC) sau boala interstiţială pulmonară (ILD).
Tusea cronică are o durată de peste 8 săptămâni şi apare fără simptome de însoţire, cum ar fi : expectoraţia cu sânge, şuierat în piept care nu poate fi controlat, greutate importantă în respiraţie, scădere în greutate, slăbiciune, letargie ori durere.

Intre cauzele principale ale tusei cronice se află:

• refluxul din stomac – conţinutul stomacului urcă prin esofag, până în gât
• inflamaţiile căilor respiratorii
• bolile căilor respiratorii superioare, în care sinusul este
Inflamat (sinuzita )

La persoanele cu tuse cronică, există anumite circumstanţe care pot declanşa o criză de tuse.

Factori declanşatori frecvent întâlniţi:

• iritanţii, cum ar fi fumul de ţigară,
produsele de parfumerie, poluarea
• modifi cările în activitatea fi zică
• mediul călduros sau rece ori variaţii de temperatură, cum ar fi ieşirea din casă într-o zi rece
• vorbitul sau cântatul
• poziţia culcat, orizontală
• ridicatul din pat dimineaţa
• mâncatul

Cum se tratează tusea cronică ?

Există mai multe feluri de medicamente pentru tusea cronică.  Metode diferite funcţionează la persoane diferite astfel încât este posibil să încercaţi câteva variante pentru a o găsi pe cea care vi se potriveşte.

Medicul dumneavoastră va sugera să încercaţi unul din aceste medicamente, în funcţie de tipul de tuse pe care îl aveţi.


Tusea cr

Tusea cronică



Sindromul de apnee obstructivă în somn este caracterizat prin oprirea repetată a respirației în timpul somnului însoțită de treziri repetate, sforăit zgomotos și simptome diurne reprezentate de somnolență excesivă, oboseală cronică și scăderea capacității de concentrare și a atenției.
Tratamentul sindromului este necesar pentru a reduce sau elimina evenimentele respiratorii, reducând astfel și riscurile asociate (boli cardiovasculare, metabolice, neurologice) sau accidentele produse de somnolența din timpul zilei.
Modalitățile principale de tratament sunt reprezentate de terapia cu presiune pozitivă (CPAP – Continuous Positive Airway Pressure), dispozitivele de avansare mandibulară și chirurgia somnului. 
De primă intenție, socotit “standardul de aur” în tratamentul sindromului de apnee obstructivă în somn este tratamentul cu presiune pozitivă (CPAP/Continuous Positive Airway Pressure).

Aparatele CPAP funcționează generând un flux de aer care menține căile respiratorii superioare deschise în timpul somnului. Fluxul de aer este împins în căile respiratorii până la nivelul gâtului prin o masca. Alegerea dispozitivului și nivelul presiunii aerului va fi determinată de un specialist în somn.
Odată ce pacienții au reușit să adoarma, CPAP previne opririle de respirație și somnul devine odihnitor. Astfel organismul, privat de mult timp de somn de calitate din cauza opririlor de respirație, se obișnuiește imediat cu nouă modalitate de respirație.
Pacienții vor simți după 1-2 săptămâni efectul benefic al tratamentului dacă reușesc să doarmă măcar 4 ore pe noapte cu CPAP. Somnolența se diminuează, crește puterea de concentrare, scade nervozitatea și dispare și sforăitul !
Pot apărea mai multe probleme, de obicei în primele  săptămâni de tratament CPAP. Ele sunt de obicei ușoare în intensitate și ușor de gestionat : uscaciunea gurii, congestie nazala, iritatii ale pielii, conjuctivita, dureri de cap. 
Orice problemă majoră trebuie să fie raportata imediat  medicului dumneavoastră, asistentei medicale, sau tehnicianului.





Bolile profesionale pulmonare

Tipuri de astm profesional

Urmatoarele articole

Hipertensiunea arteriala

Tusea cronică

Terapia CPAP ( Continuous Positive Airway Pressure )