
Și apare concluzia: „Eu nu pot dormi cu CPAP-ul.”
Înainte să renunțăm însă la tratament, merită să aflăm ce anume nu tolerăm. Pentru că probleme diferite au soluții diferite.
Înainte să spunem „nu tolerez CPAP-ul”, trebuie să aflăm ce anume nu tolerez.

😷 **1. „Masca mă deranjează.”**
Masca este una dintre cele mai frecvente surse de disconfort – și una dintre problemele care pot fi corectate.
Există măști nazale, pernuțe nazale (nasal pillows) și măști oro-nazale. Nu există o mască perfectă pentru toată lumea.
Forma feței, felul în care dormi, respirația pe gură, mobilitatea în timpul somnului și preferințele personale pot influența alegerea.
Dacă masca lasă urme importante, doare sau trebuie strânsă foarte tare ca să nu piardă aer, merită verificată mărimea, poziția și chiar tipul măștii.
Datele recente susțin, atunci când este posibil, o abordare „nasal-first”: interfețele nazale tind să fie asociate cu presiuni mai mici, pierderi de aer mai reduse și o utilizare mai bună decât măștile oro-nazale. O mască nepotrivită nu înseamnă că pacientul nu poate tolera CPAP-ul.

🌬️ **2. „Presiunea este prea mare. Simt că nu pot expira.”**
La început, senzația de aer sub presiune poate părea neobișnuită. Unii pacienți spun că aparatul „împinge prea tare” sau că le este greu să expire.
Uneori pot ajuta funcția de rampă – prin care presiunea crește treptat – sau funcțiile care reduc ușor presiunea în timpul expirului. La alți pacienți trebuie revizuite presiunile prescrise sau modul CPAP/APAP.
Important: presiunile nu ar trebui modificate la întâmplare doar pentru că par incomode. Datele aparatului și simptomele ne pot ajuta să înțelegem dacă este o problemă de acomodare sau dacă setările trebuie reevaluate.
💧 **3. „Mi se usucă nasul și gura.”**
Uscăciunea nazală sau a gurii este o problemă frecventă, mai ales în primele săptămâni.
Umidificatorul încălzit și, la nevoie, tubul încălzit pot face aerul mai confortabil. Dar dacă gura este foarte uscată trebuie să ne întrebăm și dacă există pierderi de aer prin gură sau o obstrucție nazală care obligă pacientul să respire oral.
Uneori nu este suficient să „dăm umidificarea mai tare”. Trebuie găsită cauza.
Dacă există congestie nazală persistentă, rinită sau o problemă anatomică, aceasta merită evaluată și tratată corespunzător.
💨** 4. „Îmi scapă aer pe lângă mască.”**
Pierderile de aer pe langa masca – leak-ul – pot produce zgomot, pot usca ochii sau gura, pot fragmenta somnul și pot face tratamentul mai puțin confortabil.
Prima reacție este adesea să strângem masca cât mai tare. Dar mai strâns nu înseamnă întotdeauna mai bine.
O mască prea strânsă poate deveni dureroasă și se poate așeza chiar mai prost. Trebuie verificată poziția, mărimea, uzura pernei măștii și dacă pierderea provine de la etanșare sau din deschiderea gurii.
Leak-ul este și unul dintre parametrii pe care aparatele moderne îl pot raporta, ceea ce ne ajută să depistăm problema.
Mai strâns nu înseamnă neapărat mai bine.

😟 **5. „Nu suport masca pe față. Mă simt claustrofob.”**
Pentru unii pacienți, problema nu este presiunea, ci senzația de a avea masca pe față.
În această situație, acomodarea progresivă poate ajuta. Masca poate fi purtată câteva minute în timpul zilei, fără aparat, apoi cu aparatul pornit, în timp ce pacientul citește sau privește televizorul. Abia apoi încercăm să o folosim în timpul somnului.
Uneori o mască mai mică, cu un câmp vizual mai liber, schimbă complet experiența.
Nu este nevoie ca adaptarea să reușească perfect din prima noapte.
CPAP-ul se poate învăța. Uneori adaptarea nu se face într-o singură noapte.

📲 **6. „Ce ne poate spune aparatul?”**
Aparatele moderne nu doar furnizează presiune. Ele pot înregistra informații utile despre modul în care tratamentul funcționează.Putem vedea, în funcție de aparat, câte ore a fost utilizat, presiunile administrate, pierderile de aer și numărul estimat de evenimente respiratorii rămase în timpul tratamentului.
Prin telemonitorizare, aceste informații pot fi analizate fără să așteptăm luni până la următorul control. Dacă apar pierderi mari de aer, utilizare foarte scurtă sau evenimente reziduale, problema poate fi observată devreme.
Studiile și ghidurile susțin intervențiile de troubleshooting și telemonitorizarea în perioada inițială a tratamentului CPAP, tocmai pentru că primele săptămâni sunt importante pentru adaptare. Uneori, aparatul ne spune de ce pacientul nu se împacă cu aparatul. 😜

🌙 **Și dacă folosesc CPAP-ul, dar tot sunt obosit?**
Atunci merită verificat dacă tratamentul este folosit suficient și dacă este eficient.
Ne uităm la durata reală de utilizare, pierderile de aer, AHI-ul ( indexul de apnee-hiponee) rezidual și presiunile. Dar nu ne oprim la cifre.
Somnul poate fi insuficient, fragmentat din alte motive sau poate exista o altă cauză a somnolenței. Un AHI mic afișat de aparat nu garantează, singur, că toate problemele de somn au fost rezolvate.

📚 **Ce spune știința?**
Ghidul AASM pentru tratamentul cu CPAP recomandă educație la inițierea terapiei și susține intervențiile comportamentale/troubleshooting, precum și intervențiile ghidate prin telemonitorizare în perioada inițială.
Datele recente arată că** alegerea interfeței contează:** o revizuire din 2026 susține o strategie inițială cu mască nazală atunci când este posibil și subliniază rolul urmăririi precoce a leak-ului(pierderile de aer pe langa masca), AHI-ului rezidual și utilizării.
Telemonitorizarea nu înlocuiește relația cu echipa medicală, dar poate identifica precoce problemele. Meta-analizele și datele clinice arată o îmbunătățire modestă, dar relevantă, a utilizării CPAP atunci când monitorizarea este asociată cu suport și intervenții țintite.
**👨‍⚕️ Din cabinetul nostru**
„Domnule doctor, am încercat. Nu pot dormi cu el.”
Este o situație pe care o întâlnim frecvent, mai ales la începutul tratamentului.
Înainte să spunem că pacientul „nu tolerează CPAP-ul”, încercăm să aflăm ce anume nu tolerează:
•	Masca?
•	Presiunea?
•	Uscăciunea nazală sau a gurii?
•	Pierderile de aer?
•	Senzația de claustrofobie?
Fiecare dintre aceste probleme poate avea o soluție diferită. Uneori o schimbare aparent mică – o altă mască, reglarea umidificării sau corectarea unui leak – poate schimba complet experiența pacientului.
❤️ Mesajul cheie
❤️** Dacă primele nopți cu CPAP sunt dificile, nu înseamnă automat că tratamentul a eșuat.**

Masca potrivită, presiunea corectă, umidificarea, controlul pierderilor de aer și acomodarea progresivă pot face diferența.Primele săptămâni sunt importante, iar problemele merită discutate și corectate devreme. Înainte să renunțăm la CPAP, merită să aflăm de ce nu îl tolerăm.
La SB CLINIQUE Timișoara credem că fiecare pacient este diferit. Nu tratăm doar rezultatul unei investigații, ci încercăm să identificăm cauza tulburărilor respiratorii din somn și să alegem tratamentul potrivit fiecărei persoane.
Dincolo de sforăit este seria de articole educaționale realizată de dr  Marius Balint Gib, dedicată înțelegerii tulburărilor respiratorii din somn și importanței unui diagnostic corect.

📍 SB CLINIQUE – Santé Balint Clinique
📍 Timișoara, Str. Romulus 46
🌐 www.sb-clinique.ro

Bibliografie selectivă
1.	Patil SP, et al. Treatment of Adult Obstructive Sleep Apnea with Positive Airway Pressure: An American Academy of Sleep Medicine Clinical Practice Guideline. J Clin Sleep Med. 2019;15:335–343.
2.	Owens S, Doghramji K. Effect of telemonitoring and as-needed patient support on positive airway pressure therapy adherence. J Am Assoc Nurse Pract. 2024;36:545–553. PMID: 38421277.
3.	The effect of mask choice on adherence to positive airway pressure treatment for obstructive sleep apnea in adults. Curr Opin Pulm Med. 2026. PMID: 42755265.
4.	Chen C, et al. Telemedicine interventions for CPAP adherence in obstructive sleep apnea patients: systematic review and meta-analysis. Sleep Med Rev. 2021;60:101543. PMID: 34537668.
5.	Hwang D, et al. Telemonitor care helps CPAP compliance in patients with obstructive sleep apnea: a systematic review and meta-analysis of randomized controlled trials. Ther Adv Chronic Dis. 2020. PMID: 32215196.


Ai primit aparatul. Ai încercat să dormi cu el. Dar primele nopți nu au fost deloc cum îți imaginai.
Masca te deranjează. Aerul pare prea puternic. Te trezești cu nasul sau gura uscată. Simți aer pe lângă mască. Sau pur și simplu ai senzația că nu poți suporta ceva pe față.

Nu pot dormi cu CPAP-ul. Ce pot face?- DINCOLO DE SFORĂIT-Episodul 12

În ultimii ani au apărut terapii care încearcă să trateze apneea într-un mod diferit: stimulând musculatura care menține deschisă calea respiratorie sau țintind, prin medicamente, anumite mecanisme care favorizează obstrucția în timpul somnului.
**Important: aceste tratamente nu sunt potrivite pentru toată lumea. Selecția pacientului este esențială.**
Mai nou nu înseamnă automat mai bun pentru mine. Tratamentul potrivit depinde de forma de apnee și de particularitățile fiecărui pacient.

⚡** 1. „Se poate trata apneea printr-un implant?”**
Da, la anumiți pacienți atent selectați există stimularea nervului hipoglos. Unul dintre cele mai cunoscute sisteme este Inspire. Un mic generator este implantat sub piele, iar sistemul detectează respirația și stimulează nervul hipoglos – nervul care controlează o parte din musculatura limbii.
În timpul inspirației, stimularea ajută limba și musculatura căilor aeriene să se deplaseze astfel încât spațiul pentru trecerea aerului să rămână mai deschis.Nu este un aparat care „respiră în locul pacientului” și nici un simplu înlocuitor al CPAP-ului. Este o intervenție chirurgicală și se adresează doar anumitor pacienți la care tratamentele obișnuite nu au funcționat sau nu au putut fi tolerate.
🔎 **2. „Cum știm dacă un astfel de implant mi s-ar potrivi?”**
Aici reapare investigația despre care am vorbit în episodul precedent: endoscopia în somn indus medicamentos – DISE.
Pacientul este sedat controlat, iar medicul ORL examinează cu un endoscop flexibil ce se întâmplă cu faringele atunci când musculatura se relaxează.Pentru anumite terapii nu este suficient să știm câtă apnee există. **Trebuie să înțelegem și unde și în ce fel se închide calea respiratorie.** Modelul de colaps observat la DISE, severitatea apneei, greutatea pacientului și răspunsul la tratamentele încercate anterior fac parte din procesul de selecție pentru stimularea nervului hipoglos. Investigația de somn ne spune câtă apnee există. DISE ne poate ajuta să înțelegem cum se închide calea respiratorie.
**🇷🇴 3. „Este Inspire disponibil în România?”**
În prezent, Inspire nu este disponibil în mod curent în România printr-un program de implantare și rambursare comparabil cu cel existent în unele țări vest-europene. În Franța, de exemplu, Inspire IV este inclus în sistemul de rambursare pentru pacienți care îndeplinesc criterii bine definite. Selecția se face în centre specializate, de echipe multidisciplinare.
**Este însă o tehnologie costisitoare**. Tarifele oficiale franceze pentru componentele sistemului implantabil însumează peste 21.000 de euro. Dacă adăugăm evaluarea, intervenția, spitalizarea și urmărirea medicală, întregul parcurs ajunge la un ordin de mărime de aproximativ 25.000 de euro. Acesta este încă un motiv pentru care stimularea nervului hipoglos nu trebuie privită ca o alternativă simplă pentru orice pacient care nu dorește CPAP. Inspire nu este „CPAP fără mască”. Este o terapie implantabilă, costisitoare, pentru pacienți atent selectați.
📊** Ce rezultate are stimularea nervului hipoglos?**
Datele recente sunt încurajatoare, dar răspunsul nu este identic la toți pacienții.
O meta-analiză publicată în 2026, care a inclus 38 de studii și peste 3.200 de pacienți, a găsit un răspuns favorabil la aproximativ trei sferturi dintre pacienții selectați. În medie, numărul evenimentelor respiratorii s-a redus important, dar rezultatele au variat între pacienți.
Mesajul important pentru pacient nu este procentul exact, ci faptul că selecția corectă contează foarte mult.
🔋 4. **„Există și alte tipuri de stimulare?”**
Da. Tehnologia continuă să evolueze. Pe lângă sistemele consacrate de stimulare a nervului hipoglos, sunt studiate și alte modalități de neurostimulare, inclusiv sisteme care stimulează bilateral musculatura implicată în menținerea deschisă a căilor respiratorii.
Unele rezultate sunt promițătoare, dar experiența și dovezile sunt încă mai limitate decât pentru sistemele deja consacrate.
Pe scurt, cercetătorii încearcă să stimuleze musculatura căilor respiratorii tot mai precis și, pe viitor, osibil cu soluții mai puțin invazive.
💊 **5. „Vom putea trata apneea cu o pastilă?”**
Este una dintre cele mai interesante întrebări din medicina somnului de astăzi. În timpul somnului, activitatea mușchilor care ajută la menținerea deschisă a gâtului scade. La unii pacienți, această pierdere a tonusului muscular contribuie mult la apariția obstrucției.
De aici a apărut ideea unor medicamente care să mențină mai activă această musculatură în timpul somnului.
Un exemplu aflat în cercetare este AD109, o **combinație orală de aroxibutinină și atomoxetină.** În 2026 au fost publicate rezultatele unui studiu de fază III, SynAIRgy, la pacienți care nu puteau utiliza CPAP. Tratamentul a redus semnificativ evenimentele obstructive și a îmbunătățit unii parametri de oxigenare comparativ cu placebo. Totuși, au existat și reacții adverse, iar o parte dintre participanți au întrerupt tratamentul. AD109 rămâne un tratament investigational și nu trebuie prezentat ca „pastila care înlocuiește CPAP-ul”.
Suntem mai aproape de tratamente medicamentoase țintite, dar încă nu avem o „pastilă universală” pentru apneea obstructivă.
🧩 6. **„De ce nu funcționează același tratament pentru toți?”**
Pentru că apneea obstructivă nu apare din exact același motiv la fiecare pacient. La unul predomină anatomia: calea respiratorie este îngustă și se închide ușor. La altul, musculatura care ar trebui să mențină deschisă calea respiratorie nu reușește să compenseze suficient în timpul somnului.
La alt pacient, controlul respirației poate fi mai instabil. Iar frecvent există o combinație a acestor mecanisme.
Aceste diferențe – pe care medicina somnului încearcă să le descrie prin fenotipuri și endotipuri – explică de ce viitorul tratamentului SAS este tot mai personalizat.
În viitor, nu vom întreba doar „Cât de severă este apneea?”, ci și  **„De ce apare apneea la acest pacient?”**

📚** Ce spune știința?**
Stimularea nervului hipoglos are deja date clinice consistente la pacienți atent selectați care nu tolerează CPAP. O meta-analiză din 2026 a raportat o rată de răspuns de aproximativ 74%, cu o reducere medie a AHI(indexul pe apnee-hipopnee) de aproximativ 23 de evenimente/oră.
În Franța, Inspire IV este rambursat în indicații precise, inclusiv pentru SAHOS moderat-sever la pacienți selectați, după eșecul CPAP și al ortezei de avansare mandibulară. Evaluarea se face într-un cadru multidisciplinar. În paralel, farmacoterapia OSA a făcut un pas important: studiul de fază III SynAIRgy, publicat în 2026, a arătat că AD109 poate reduce obstrucția și povara hipoxică la unii pacienți care nu utilizează PAP. Rezultatele sunt promițătoare, dar tratamentul rămâne investigational.
👨‍⚕️** Din cabinetul nostru**
„Domnule doctor, dacă nu suport CPAP-ul, pot să-mi pun Inspire?”
Întrebarea este firească. Dar înainte de a vorbi despre implant trebuie să înțelegem de ce CPAP-ul nu a fost tolerat și dacă problema poate fi corectată: masca, presiunea, uscăciunea nazală, pierderile de aer sau senzația de claustrofobie. Despre ele vom vorbi in episodul urmator. 
 Dacă CPAP nu poate fi utilizat în ciuda unei încercări corecte, atunci discutăm alternativele potrivite pacientului: dispozitiv mandibular, tratament pozițional, controlul greutății, evaluare ORL și, în anumite situații, terapii avansate precum stimularea nervului hipoglos. Nu există o singură soluție modernă. Există pacientul potrivit pentru soluția potrivită.
❤️ Mesajul cheie
❤️ **CPAP rămâne tratamentul de referință pentru mulți pacienți, dar nu mai este singura poveste.**

Pentru pacienți atent selectați există deja terapii precum stimularea nervului hipoglos. Alte forme de neurostimulare sunt în dezvoltare, iar cercetarea încearcă inclusiv să transforme mecanismele care produc apneea în ținte pentru medicamente. Viitorul tratamentului SAS pare să meargă într-o direcție clară: de la „același tratament pentru toți” către tratamentul potrivit pentru mecanismul potrivit, la pacientul potrivit.

La SB CLINIQUE Timișoara credem că fiecare pacient este diferit. Nu tratăm doar rezultatul unei investigații, ci încercăm să identificăm cauza tulburărilor respiratorii din somn și să alegem tratamentul potrivit fiecărei persoane.

📍 SB CLINIQUE – Santé Balint Clinique
📍 Timișoara, Str. Romulus 46
🌐 www.sb-clinique.ro
________________________________________

Dincolo de sforăit este seria de articole educaționale realizată de dr  Marius Balint Gib, dedicată înțelegerii tulburărilor respiratorii din somn și importanței unui diagnostic corect.

Continuă seria „Dincolo de sforăit”
În episodul următor:
'' Nu pot dormi cu CPAP-ul. Ce pot face?''



Bibliografie selectivă
1.	Heiser C, et al. Hypoglossal Nerve Stimulation for Obstructive Sleep Apnea: A Systematic Review and Meta-Analysis on Responder-Based Outcomes and Between-Study Heterogeneity. J Clin Med. 2026;15(13):5180. PMID: 42452642.
2.	Strollo PJ Jr, et al.; SynAIRgy Investigators. Aroxybutynin and atomoxetine (AD109) for obstructive sleep apnea: a randomized phase 3 trial (SynAIRgy). Am J Respir Crit Care Med. 2026;212(7):1569-1584. PMID: 42148495.
3.	Taranto-Montemurro L, et al. Aroxybutynin and atomoxetine (AD109) for the treatment of obstructive sleep apnea: rationale, design and baseline characteristics of the phase 3 clinical trials. Contemp Clin Trials Commun. 2025. PMID: 41050845.
4.	République française. Arrêté du 1er octobre 2025 portant modification des conditions d'inscription du système INSPIRE IV sur la liste des produits et prestations remboursables.
5.	République française. Avis relatif à la tarification du système de stimulation des voies aériennes supérieures INSPIRE IV. Journal officiel, 19 juillet 2024.




Pentru mulți pacienți cu apnee obstructivă în somn, CPAP rămâne tratamentul cel mai eficient. Dar nu toată lumea îl tolerează, iar la unii pacienți sunt necesare alte soluții
De la stimularea nervului hipoglos la medicamentele viitorului.

Nu tolerez CPAP. Mai există și alte soluții?-DINCOLO DE SFORĂIT-Episodul 11

**Tratamentul nu este același pentru toți.**
Pentru mulți pacienți, CPAP este într-adevăr cea mai eficientă soluție. Dar tratamentul apneei în somn nu este identic pentru toată lumea.
Contează cât de severă este apneea, cât de mult scade oxigenul în timpul nopții, simptomele, greutatea, poziția în care dormi, anatomia căilor respiratorii și bolile asociate. Nu tratăm doar un număr de pe rezultatul poligrafiei. Tratăm pacientul din spatele acelui număr.
**1. „Trebuie neapărat CPAP?”**
CPAP este aparatul care trimite aer sub o ușoară presiune printr-o mască și împiedică închiderea căilor respiratorii în timpul somnului.
Un lucru important: CPAP-ul nu respiră în locul tău. Tu continui să respiri singur. Aparatul doar menține deschis drumul pe unde trece aerul.
Există și aparate APAP( auto-CPAP), care pot modifica automat presiunea în anumite limite stabilite, în funcție de necesarul din timpul nopții.
Pentru mulți pacienți, mai ales atunci când apneea este importantă, CPAP rămâne tratamentul cel mai eficient pentru controlul evenimentelor respiratorii. Dar există și alte posibilități.
Întrebarea nu este „Cum scap de CPAP?”, ci ** '' Care este tratamentul potrivit pentru forma mea de apnee?”**

**2. „Dacă slăbesc, pot scăpa de apnee?”**

Uneori, apneea se poate ameliora considerabil. Excesul ponderal este unul dintre cei mai importanți factori care favorizează apariția SAS. De aceea, la pacientul supraponderal sau cu obezitate, scăderea în greutate face parte din tratament.
În ultimii ani au apărut medicamente moderne pentru tratamentul obezității care, prin scăderea importantă în greutate, au demonstrat beneficii și asupra apneei în somn. Un exemplu este tirzepatida. În studiile SURMOUNT-OSA, la persoane cu obezitate și apnee moderată sau severă, tratamentul a redus greutatea corporală, numărul evenimentelor respiratorii și povara hipoxică din timpul nopții.
Dar atenție: asta nu înseamnă că avem pur și simplu „o injecție care înlocuiește CPAP-ul”. Tratamentul nu este potrivit pentru orice pacient cu SAS, iar după o scădere importantă în greutate necesitatea continuării sau modificării tratamentului trebuie reevaluată medical, uneori prin repetarea investigației de somn.

**3. „Există o gutieră în locul măștii?”**

Pentru unii pacienți, da. Se numește dispozitiv de avansare mandibulară și seamănă cu o gutieră dentară specială, purtată în timpul somnului.
Aceasta menține mandibula puțin mai în față și poate crea mai mult spațiu pentru trecerea aerului.Poate fi o soluție în special în anumite forme ușoare sau moderate de SAS și poate reprezenta o alternativă sau un tratament asociat atunci când CPAP nu este bine tolerat.
**Dar nu este o simplă „gutieră anti-sforăit” cumpărată de pe internet**. Pacientul trebuie selectat corect, iar dispozitivul trebuie adaptat și urmărit corespunzător.
**4. „Putem vedea unde se închide calea respiratorie?”**

Uneori, mai ales atunci când căutăm o alternativă la CPAP, este util să înțelegem unde și cum se închid căile respiratorii în timpul somnului.
O metodă folosită în anumite situații este endoscopia în somn indus medicamentos (DISE – Drug-Induced Sleep Endoscopy).
Pacientul este sedat controlat pentru a reproduce cât mai bine condițiile somnului, iar medicul ORL examinează cu un endoscop flexibil căile respiratorii superioare. Astfel poate observa nivelul și tipul de colaps care apare atunci când musculatura se relaxează.
DISE nu este necesară pentru diagnosticul obișnuit al apneei și nu înlocuiește poligrafia sau polisomnografia. **Ea poate deveni însă foarte utilă atunci când trebuie ales un tratament în funcție de anatomia pacientului **– de exemplu anumite intervenții chirurgicale, dispozitivul de avansare mandibulară sau, în cazuri selectate, stimularea nervului hipoglos.
Investigația de somn ne spune câtă apnee există. DISE ne poate ajuta să înțelegem unde și cum se închide calea respiratorie.

**5. „Dacă dorm pe o parte este suficient?”**

Uneori poate ajuta foarte mult. Există pacienți care fac majoritatea apneilor atunci când dorm pe spate. Vorbim despre apneea obstructivă pozițională ( peste 50% dintre apnei in decubitus dorsal )
În asemenea situații, evitarea somnului pe spate poate deveni parte din tratament. Există inclusiv dispozitive moderne care detectează poziția corpului și îl atenționează discret pe pacient atunci când se întoarce pe spate.
Pe scurt: dacă problema apare predominant într-o anumită poziție, și poziția poate deveni parte din tratament.
Și dacă am nevoie de mai multe tratamente? Este foarte posibil.

**Tratamentul SAS nu trebuie privit ca o alegere rigidă: CPAP sau nimic.**

Un pacient poate avea nevoie de CPAP și, în paralel, de scădere ponderală. Altul poate beneficia de un dispozitiv mandibular asociat terapiei poziționale. Iar după o scădere importantă în greutate, tratamentul poate fi reevaluat. Strategia se poate modifica odată cu pacientul.
Ce spune știința? În ultimii ani, modul în care privim tratamentul apneei în somn a început să se schimbe.
CPAP rămâne extrem de important și, pentru mulți pacienți, este cea mai eficientă metodă de control al evenimentelor obstructive. Dar cercetarea modernă pune tot mai mult accent pe tratamentul personalizat. Doi pacienți pot avea același AHI – de exemplu 28 de evenimente pe oră – și totuși să fie foarte diferiți. Unul poate avea obezitate. Altul poate face apnei predominant pe spate. Altul poate avea particularități anatomice ale căilor respiratorii. Iar altul poate avea boli cardiovasculare importante. Același număr nu înseamnă neapărat aceeași poveste.

👨‍⚕️Din cabinetul nostru

**„Domnule doctor, am AHI 28. Ce tratament trebuie să fac?”**

AHI-ul este important. Dar înainte de a răspunde ne uităm și la restul poveștii:
•	Cum te simți în timpul zilei?
•	Cât de mult scade oxigenul noaptea?
•	Apneile apar mai ales când dormi pe spate?
•	Există exces ponderal?
•	Ai hipertensiune sau alte boli cardiovasculare?
•	Cum arată căile respiratorii?
•	Ce tratament poți utiliza eficient pe termen lung?
Uneori răspunsul va fi CPAP. Alteori există alternative. Iar uneori cea mai bună soluție este o combinație de tratamente.

Mesajul cheie
❤️
**Diagnosticul de apnee în somn nu înseamnă automat același tratament pentru toată lumea.**

CPAP rămâne unul dintre cele mai eficiente tratamente, dar astăzi avem mai multe posibilități. Scăderea în greutate, dispozitivele de avansare mandibulară și terapia pozițională pot avea un rol important la pacientul potrivit. Nu tratăm doar un număr de pe rezultatul poligrafiei. Tratăm pacientul din spatele acelui număr. Iar tratamentul potrivit este cel care este eficient, adaptat pacientului și poate fi urmat pe termen lung.

În episodul următor :

**„Dacă nu tolerez CPAP, ce alte soluții există?”**

Vom vorbi despre terapiile moderne și despre ceea ce până nu demult părea aproape science-fiction: stimularea nervului hipoglos, dispozitive precum Inspire și noile tratamente medicamentoase aflate în studiu.

Dincolo de sforăit este seria de articole educaționale realizată de dr  Marius Balint Gib , dedicată înțelegerii tulburărilor respiratorii din somn și importanței unui diagnostic corect.
📍 SB CLINIQUE – Santé Balint Clinique
📍 Timișoara, Str. Romulus 46
🌐 www.sb-clinique.ro

Bibliografie selectivă
1.	Malhotra A, et al. Tirzepatide for the Treatment of Obstructive Sleep Apnea and Obesity. N Engl J Med. 2024;391:1193–1205.
2.	Gao Y, et al. Comparative efficacy of sleep positional therapy, oral appliance therapy, and CPAP in obstructive sleep apnea: a meta-analysis of mean changes in key outcomes. Front Med. 2025;12:1517274.
3.	U.S. Food and Drug Administration. FDA Approves First Medication for Obstructive Sleep Apnea. 20 December 2024.
4.	Clinical guidelines and contemporary reviews on PAP, oral appliance therapy and personalized treatment of obstructive sleep apnea (2024–2026).
5.	Contemporary reviews and consensus literature on drug-induced sleep endoscopy (DISE) for treatment selection in obstructive sleep apnea.




Ai făcut investigația de somn. Ai primit rezultatul. „Sindrom de apnee obstructivă în somn.”-SASO
Și apare imediat întrebarea: „Asta înseamnă că trebuie să dorm cu CPAP în fiecare noapte?”

Am apnee în somn. Trebuie neapărat să port CPAP ? - DINCOLO DE SFORĂIT-Episodul 10

Reumatologia reprezintă specialitatea medicală care se ocupă de prevenirea, depistarea și tratamentul afecţiunilor nechirurgicale ale sistemului osteoarticular si musculoconjunctiv. Patologie : durerea lombară, artrite, artroze, lupus eritematos sistemic, sclerodermia, polimiozita, dermatomiozita, spondilita anchilozantă, fibromialgie, osteoporoza, gută etc.
Obiectivele consultului in Reumatologie sunt : ameliorarea durerii, a tumefacţiei articulare, monitorizarea atentă și administrarea medicaţiei corespunzătoare în cazul bolilor autoimune, îmbunătăţirea calităţii vieţii prin protejarea funcţiilor osteo-articulare și prevenirea episoadelor dureroase.


Reumatologie

Pneumologia este specialitatea medicală care se ocupă cu diagnosticul şi tratamentul următoarelor afecţiuni medicale : astm bronșic, bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC), pleurezii de diverse etiologii, neoplazii pulmonare, fibroze pulmonare, sarcoidoză, boli autoimune cu afectare pulmonară, patologie infecţioasă pulmonară, boli respiratorii necesitând ventilaţie non invazivă (Sindrom de obezitate hipoventilaţie, boli neuromusculare, acidoze respiratorii în cadrul exacerbării BPOC) și nu în ultimul rând tulburări de somn.

Pneumologie

Medicina Internă supranumită ʺregina specialitatilor medicaleʺ se ocupă de afecţiunile organelor interne (inimă, plămâni, ficat, tub digesiv, metabolism), privește organismul ca un tot unitar și se ocupă de diagnosticarea și tratamentul majorităţii bolilor adultului. Marea majoritate a pacienţilor suferă de multiple afecţiuni. Medicul internist analizează aceste situaţii și decide care afecţiune necesită consult și tratament specializat. 

Medicină Internă

Pediatria este specialitatea medicală care se ocupă de creșterea și dezvoltarea normală a copilului între 0 și 18 ani. Spre deosebire de alte specialităţi medicale, pediatria nu se ocupă de o boală sau de un aparat sau sistem, ci de patologia unei perioade foarte întinse și în multe privinţe decisivă din viaţa individului.

Pentru sanatatea ta

Specialități

Reumatologie

Pneumologie

Medicină Internă

Pediatrie

Valorile noastre

SB Clinique

Prețuri

Articole recente

Nu pot dormi cu CPAP-ul. Ce pot face?- DINCOLO DE SFORĂIT-Episodul 12

Nu tolerez CPAP. Mai există și alte soluții?-DINCOLO DE SFORĂIT-Episodul 11

Am apnee în somn. Trebuie neapărat să port CPAP ? - DINCOLO DE SFORĂIT-Episodul 10

Contactează-ne